CERCEI SAKURA

Tocmai ce m-am intors in Bucuresti dupa o tura de 2 zile in Ceahlau. Pe scurt -5 ore pe tren pana in Bacau (mini tur al orasului) unde am asteptat legatura pentru Bicaz; traseul l-am inceput la ora 5 jumatate de la Cabana Izvorul Muntelui catre Curmatura Lutu Rosu-Cabana Dochia(alt 1828m )(banda albastra 3h30min) si l-am parcurs in 4 h pe  ceata si intuneric spre final. Desi a fost ceata destul de groasa si nu am putut admira prea multe in jurul meu, am reusit totusi sa intalnesc un pui de urs; poze nu i-am facut deoarece eram ocupati cu aruncarea petardelor in ideea ca vom speria ursoaica din apropiere(probabil). Sosirea la cabana a fost un moment de maxima multumire pe acea zi.

Afara nu cred ca erau mai mult de 10 grade (poate chiar mai putin). Caii albi si oamenii care stateau la o cana de ceai fierbinte, faceau parte din atmosfera calda a cabanei. Peste noapte nu am putut sa adorm, probabil din cauza oboselii plus ca la ora 4 dimineata trebuia sa pornim spre varful Toaca (alt 1904m) cu speranta ca se va ridica ceata si vom vedea aceal fenomen ciudat care are loc anual  pe data de 6 august la rasaritul soarelui si anume piramida holografica. Ceata era insa mult prea groasa iar piramida nu s-a format (totusi uitandu-ma prin fotografiile din acea dimineata, se poate observa o umbra triunghiulara). Ca sa ne luam revansa  am urcat apoi catre varful Ocolasul Mare , cel mai inalt din Ceahlau avand altitudinea de 1907m. Desi varful este interzis deoarece cuprinde o rezervatie stiintifica, am reusit sa ma strecor pana in varf si sa observ vegetatia specifica acelei zone. (Nu imi place sa incalc legea atunci cand este vorba de protejarea naturii, insa considerand ca am un anumit respect fata de natura plus posibilitate vizitarii acelui loc insotiti de profesori, m-am gandit ca nu voi face prea mult rau rezervatie.)

Ceata nu s-a ridicat toata ziua, asa ca am decis sa scurtam tura si sa ne intoarcem acasa.Pe la ora 4 am inceput coborarea tot timpul atenti la radacinile foarte alunecoase si la ursi (in imaginatia noastra fiecare bustean era un urs fioros;)) ) Ultima jumatate de ora a traseului am alergat-o caci ne-a prins o ploaie de munte cu torenti… Voi fi fericita daca peste o saptamana voi avea bocancii uscati.

Ca sa inchei va spun ca am intalnit un om bun care sa ne duca pana in Bicaz cu masina desi eram uzi pana la piele, si un nas incoruptibil caci nu a vrut sub nici o forma sa accepte spaga si chiar a oprit trenul la 4 dimineata intr-o halta pentru a-l da jos pe unul dintre colegii mei de tura. (Imi pare rau pentru el, insa ma bucur in acelasi timp ca inca se poate)

Asa cum am promis, am revenit cu cateva imagini din Vama Veche – lenevind dupa noptile de vama-